Tacerea lui Gaudi (El silencio de Gaudi) -

Autor: Juan David Morgan Titlu original: El silencio de Gaudi Traducator: Mihai Gruia Novac Colectie: Suspans   Manuel Otaño, un iezuit aflat în slujba Vaticanului, se întoarce la Barcelona, anual, pentru a superviza desfasurarea lucrarilor la Catedrala Sagrada Familia (Templo Expiatorio Sagrada Familia). Numai ca, în capitala Spaniei a aparut un motiv de diputa datorita unui proiect al municipalitatii, care prevede construirea unui tunel feroviar ce ar urma sa treaca pe sub strada Mallorca, amenintand sa distruga, intr-un viitor nu prea indepartat, fundatia celui mai ambitios proiect plasmuit de arhitectul Antoni Gaudi. În timpul ultimei sale vizite la locasul sfânt, parintelui Manuel OTAÑO primeste de la arhivarul catedralei, Felipe Bossel un document scris de însusi Gaudi, un document care contine o marturie uluitoare despre experienta mistica traita de Gaudi prin care arhitectlui i-a fost revelat de o voce divina cum sa fie cladita Sagrada Familia. Mesager al „manuscrisului cu panglici albastre”, a carei importanta o intuieste foarte bine, chiar daca pune la îndoiala autenticitatea documentului, iezuitul Manuel OTAÑO va face toate demersurile necesare pentru ca papa Benedict al XVI-lea (Joseph Ratzinger) sa cunoasca continutul documentului primit de la Barcelona.

+ Click pt. a mari imaginea

Cu toate ca autenticitatea documentului este demonstrata de experti, apare o noua problema întrucât însusi Papa este convins ca exista si o continuare a „manuscrisului cu panglici albastre”, nesemnat si nedatat de Gaudi, lucru putin firesc pentru arhitect. Pentru a clarifica acest lucru, Manuel OTAÑO, împreuna cu secretarul personal al Papei, Sebastiano Montefiori pleaca la Barcelona în cautarea celui de-al doilea document.

În urma demersurilor facute si a discutiei purtate cu arhivarul catedralei , parintele Manuel OTAÑO reuseste sa obtina o confirmare a banuielilor sale referitoare la existenta celui de-al doilea document, iar a intra în posesia pretiosului document parintele Manuel stabileste o noua întâlnire cu Felipe Bossel. Lucrurile se vor complica, însa, caci la ora stabilita, în biroul sau, arhivarul este gasit mort. Raportul medicului legist stabileste faptul moartea lui Bossel a avut cauze naturale, fostul arhivar suferind de distrofie musculara, care în timp se agravase. In momentul decesului arhivarul suferise un infart ca urmare a apasarii prea puternice a inimii pe cutia toracica.

Documentul secret dispare din biroul lui Bossel, iar misiunea parintelui OTAÑO si a secretarului personal al Papei, Sebastiano Montefiori de a recupera cel de-al doilea document secret pare compromisa. Pentru moment situatia pare sa fi iesit de sub control, însa demersurile celor doi trimisi ai Vaticanului nu se vor opri aici.

Iezuitul Manuel OTAÑO este atras într-o intriga stranie si este pus în situatia de a descifra misterul documentului pierdut. Însa luciditatea si logica sa excelenta îl vor ajuta sa descifreze misterul legat de disparitia documentului. Demersurile întreprinse de parintele Manuel OTAÑO de a intra în posesia documentului secret par compromise atunci când afla dintr-un ziar local ca documentul cautat face obiectul unui santaj adresat celor de la Trenul de mare viteza pentru a-i determina sa reconsidere ruta. Însa iezuitul Manuel OTAÑO gaseste o noua pista, iar dupa ce ia legatura cu Josefa, matusa arhivarului mort, afla de la aceasta ca documentul fusese sustras în seara decesului lui Bossel de catre ea, dar nu se mai afla în posesia acestuia. Totul se clarifica în momentul în care domnii Inocentio Llorens si Eusebio Estevez, buni prieteni ai tatalui lui Felipe Bossel, fostul arhivar de la Sagrada Familia decid sa îi înmâneze lui Manuel OTAÑO pretiosul document pentru ca acesta sa îl duca Papei.

Intentia ca cele doua documente semnate de însusi Gaudi sa ajunga la Vatican a fost aceea de a grabi, si chiar de a forta procedura prin care arhitectul Antoni Gaudi sa fie canonizat ca sfânt, dar si aceea de a-i determina pe cei de la Trenul de mare viteza sa reconsidere ruta. Pe de alta parte, s-a avut în vedere si imensul ecou pe care publicarea acestui document l-ar fi avut în întreaga lume catolica, dat fiind faptul ca documentul certifica ca Templo Expiatorio de la Sagrada Familia era rodul unei revelatii divine, o revelatie unica în istoria Bisericii, pentru care însa, lume crestina nu era înca pregatita sa o cunosca si sa o asimileze. Urmari profunde urmau sa se produca în urma publicarii „manuscrisului cu panglici albastre” si datorita previziunilor cuprinse în documentul scris în anul 1884, previziuni care aveau sa se adevereasca în secolul XX. Advertismentul clar al apropierii Apocalipsei în situatia în care omul se departa de sacru si de natura ar fi stârnit reactii vehemente în cazul publicarii documentului, iar lumea crestina nu era înca pregatita pentru face fata acestei revelatii atât de sublime, care se apropie de escatologie.

Însusi Gaudi, în nota care însotea cel de-al doilea document precizase faptul ca s-a temut sa faca public „manuscrisul cu panglici albastre” din cauza impactului pe care acesta l-ar fi avut asupra lumii crestine, iar acesta pare sa fi fost principalul motiv al tacerii lui ...

  » comentarii pentru cartea :: „ TACEREA LUI GAUDI ”

» Adauga un Comentariu (Mesaj) - Opinia ta conteaza! :